Istorie

Descoperirile arheologice au arătat faptul că teritoriul Doljului a fost locuit în mod continuu din perioada paleolitică. Prima atestare documentară provine din 1444, atunci când judeţul este menţionat sub numele de Judeţul de Baltă, amplasat în Lunca Dunării, de la mlaştina Blaşniţa, amplasată în prezent în județul Mehedinţi, până la comunitatea rurală de astăzi din Bistreţ, Dolj.

Dolj, în vechea versiune Doljiu, provine din limba slavă – Dole = Jos, căruia i s-a adăugat jiu, rezultând Dolj, adică Jiul de jos. În sate bătrânii încă numesc Doljiu. Jiii sunt pluralul Jiului, care se formează prin contopirea râurilor Jiul de vest cu Jiul de est la Aninoasa (în Petroşani, judeţul Hunedoara).

Despre Oltenia se spune că este o ţară a rebelilor. Rebelii sunt prezenţi în toate ţările din Balcanii ca luptători pentru dreptate împotriva oficialilor locali şi a asupritorilor străini. În era regilor ei au fost trecuţi sub tăcere fiind consideraţi un factor de turbulenţă, au fost trataţi cu prudenţă şi de către comunişti pe de o parte fiind consideraţi drept precursori ai luptei de clasă, iar pe de altă parte au fost consideraţi drept un exemplu nepotrivit pentru societate, dar oricum întotdeauna rebelii şi pandurii au fost mereu nişte adevăraţi eroi populari.

Mai ales în perioada de aproape o sută de ani dintre Tratatul de la Passarowitz, când Oltenia a intrat sub ocupaţie austriacă şi revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, numărul rebelilor a tot sporit şi de multe ori a fost singura soluţie împotriva represiunii şi a nedreptăţii. În Oltenia (adevăratul ţinut al rebelilor), ei apar curând după anul 1560 şi sunt puşi în legătură cu Baba Novac, iar mai târziu cu legendarul Gruia Novac (unul dintre fiii săi) şi cu Iorgu Iorgovan. Rebelii s-au dezvoltat rapid, fiind frecvenţi în timpul ocupaţiei austriece până după revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Timp de aproximativ 300 de ani (între 1560-1860) a existat o serie lungă de rebeli celebri. Timpul rebelilor a încetat odată cu Unirea Principatelor şi cu legendarul revoluţionar Popa Şapcă. El a fost ultimul care i-a mobilizat pe rebeli la luptă.