Castelul „Castra Martis”, municipiul Vidin

Fortăreaţa „Castra Martis” este situată în centrul oraşului Kula, la 32 km sud-vest de oraşul Vidin şi 13 km de graniţa cu Serbia, unde este amplasat punctul de trecere a frontierei Vraşka Ciuka. Studiile arheologice au revelat faptul că înainte de construcţia acestei cetăţi, pe pantele acestui râu a existat o mică aşezare tracă – romană, în care viaţa se desfăşura încă de la primul mileniu Î C. şi a continuat până la primele secole ale Imperiului Roman. Castelul datează din secolul 3 şi a jucat un rol important în apărarea acestor pământuri în secolele 4 – 6. Excavaţiile arheologice au arătat că cetatea este formată din două părţi – un mic for pătrat – quadriburgius şi un castel, amplasat la sud de el. Cele două părţi mu au fost concepute şi implementate simultan. Iniţial fost construit quadriburgiusul – la finalul secolului al 3-lea – începutul secolului al 4-lea. Acest tip de fortificaţii din regiunile de frontieră ale Imperiului Roman erau asociate cu activităţile de apărare ale împăratului Diocletian. Quadriburgius este un fort pătrat, cu dimensiuni de 40 x 40 de metri, iar în colţuri sunt turnuri extrem de puternice cu un diametru de 12,5 m, iar acest gen de cetate reprezenta sediul guvernatorului. Castelul are o formă de patrulater neregulat, aparat de 7 turnuri poligonale. Construcţia acoperă o suprafaţă e 15,5 acri. În mijlocul clădirii centrale a fortului este o fântână acoperită cu cărămizi mari pătrate. În jurul curţii sunt camere pe două nivele. La nord de curte se află o cameră mare cu destinaţii speciale. Acolo, probabil, comandamentul aduna şi depozita steagurile de luptă şi medaliile armatei care lupta în cetate.

La este şi la vest de clădirea principală se găsesc cinci piloni masivi pe care s-au construit incintele pe două nivele ale căror pivniţe erau utilizate pentru depozitare. Turnurile erau amplasate pe trei nivele conectate cu scări de lemn. Erau acoperite cu plăci de ţiglă. Pentru apărare se utilizau ferestre arcuite. Lângă ruine s-a înfiinţat un muzeu într-o mică clădire unde sunt depozitate artefacte descoperite în timpul excavaţiilor, iar acestea revelă cultura materială a localnicilor. Materialele aşezării traco-romane înainte de construcţia fortăreţei sunt puţine. Printre exponate se numără obiecte de olărit manual, coloane de marmură, statuia de bronz a lui Venus, un portret din secolul 3, un altar dedicat lui Jupiter ce datează şi el tot din secolul 3 şi altele. Prin intermediul mai multor materiale, planuri şi hărţi se prezintă viaţa în această fortăreaţă antică. Mai jos se găsesc o varietate de unelte: pentru agricultură,, creşterea animalelor, zidărie şi altele utilizate în clădirea anexă a unităţii militare. În viaţa de zi cu zi ocupanţii utilizau lămpi de lut şi recipiente de forme diverse acoperite cu o glazură verde şi maronie. Sunt prezentate fibule şi monede din secolele 4-5. Vârfurile de lance şi săgeţile stau mărturie a evenimentelor turbulente prin care a trecut cetatea, care a jucat un rol deosebit în apărarea acestor terenuri în secolele 4 – 6.